Posts RSS Comments RSS

Archive for the 'News and stuff [...]' Category

Cateva motive sa te angajezi la o companie

Scriu articolul acesta ca urmare la Cateva motive sa nu te angajezi (in domeniul IT), dupa cum am promis. Pentru fiecare justificare sa va angajati o sa caut alternative pentru cazul in care doriti sa lucrati pe cont propriu.

Motivul cel mai evident pentru a va gasi un loc de munca sunt banii. Ai bani, poti sa faci rost de ce vrei si cel mai important e ca poti sa-ti asiguri conditiile minime de trai. Asta nu e un motiv sa te angajezi, pentru ca banii pot veni din alte parti (parinti, mostenire, munca pe cont propriu). Daca totusi nu esti destul de norocos incat sa-ti cumpere taticul o casa sau sa-ti lase “matusa Tamara” un cont frumos in banca, atunci trebuie sa muncesti pentru bani. Iar ca sa muncesti nu te poti apuca de capul tau, trebuie sa fie cineva care sa aiba nevoie de munca ta si sa te plateasca. Daca te angajezi, o sa lupte sefii tai sau colegi din alte departamente (sau chiar si tu alaturi de ei) sa-ti asigure un venit lunar stabilit dinainte(nimic peste, decat in cazuri exceptionale) iar pentru banii pe care-i primesti trebuie pur si simplu sa muncesti. Sa faci acele lucruri pentru care ai fost angajat sa le faci si uneori si altceva.
Deci un loc de munca e in primul rand o siguranta a zilei de maine printr-un venit (salar) constant si alte beneficii (pensie, spitalizare etc.).
Care ar fi ruta ocolitoare? Cum ai putea sa-ti garantezi traiul fara sa te angajezi? Pai o metoda ar fi sa cauti singur persoane care sunt dispuse sa plateasca pentru munca ta, dar cu care sa ai un contract verbal sau scris doar pe termen scurt, in care nu e specificat un numar fix al orelor de munca zilnice etc… etc… Adica sa cauti clienti pentru ceea ce ai de oferit si sa negociezi direct cu acestia. E clar, cel putin la inceput e mai greu de unul singur pentru ca trebuie sa iei asupra ta multe responsabilitati, sa iei singur decizii si sa faci munca pe care de obicei intr-o companie se imparte mai multor persoane.

Ca sa folosesc analogia lui Pirahna, e ca si cum ai incerca sa joci un joc pe nivelul hard. E mai greu sa reusesti dar satisfactia e mai mare. Punctajul o sa fie mai mare la final.
Bun, sa zicem ca ai putea sa-ti asiguri un flux de proiecte oarecum constant (iar cand simti ca dai de greu si ai prea multe, sa-ti iei mai mult de lucru si treci de pe “hard” pe “impossible” :) ).

Un alt motiv sa te angajezi ar fi diferitele posibilitati de socializare. Multi isi gasesc in colegii de munca un partener de viata, un prieten, un sprijin. Inca de copii (gradinita, scoala) am fost obijnuiti cu grupuri mai mici sau mai mari de oameni, asa ca nu o sa fie o problema sa-ti faci anumite conexiuni cu unele persoane la locul de munca. Dar sa fim seriosi, poti sa-ti faci cunostine si in alte locuri. Poti sa cunosti oameni noi in cluburi, la cinema, pe internet (forumuri, siteuri sociale…), la scoala de soferi, la medic… Depinde doar cat de dispus esti sa intri intr-o conversatie, cat de inspirat esti in momentul respectiv si cum decizi sa continui relatia cu persoana/persoanele respectiva/respective (ceri un nr de telefon, un id de messenger…). Deci sunt si alte posibilitati de socializare chiar daca nu esti angajat intr-o companie.
Ce beneficii mai sunt cand esti angajat? Pai inca un beneficiu destul de important este experienta pe care se presupune ca o aduni. Recunosc, sunt domenii in care nu poti sa ajungi un profesionist (sau poti, dar mult mai greu) decat muncind intr-un mediu organizat. Nu cred ca ai putea deveni un bun manager daca nu ai avea niste subordonati, deci sa fi angajat (sa presupunem ca nu esti in cazul in care ai propria ta companie). Dar aici se discuta in special despre domeniul IT si ma adresez mai mult celor care creeaza, care fac produsul propriu-zis (peogramatori, designeri si nu-mi vin acum in minte alte denumiri…). Eu consider ca acesti oameni pot sa invete si de unii singuri, sa fie auto-didacti si sa-si caute informatiile de care au nevoie prin carti, pe internet, sa intrebe alte persoane din breasla lor.


Probabil ca mai sunt, dar eu nu mai gasesc motive pentru a fi angajat. Poate-mi ziceti voi? Daca aveti alte argumente pro sau contra, spuneti-mi-le si mie. Hai sa ne socializam “together” :D!
Nu uitati ca articolele acestea sunt doar ideile mele “proprii si personale” despre munca si ideea de a fi angajat in general, asa ca puteti fi pentru dar mai ales impotriva mea. Chiar va rog sa fiti impotriva mea, pentru ca nu prea sunt dialoguri in care ambele parti sa fie de acord. Acolo deja e un monolog pe doua voci :p.

Internetics - festivalul online’ului romanesc

Ce rost are sa mai scriu si eu despre Internetics?
Site nou, neterminat, dar functionabil, anunta perioada de inscriere (3 septembrie - 5 octombrie) si pasii necesari inscrierii (Ghidul de inscriere…). Moneyline.ro prezinta bugetul de 60.000 € pentru anul acesta intr-un articol mai detaliat. Evenimentul a fost anuntat si pe blogosfera( de exemplu aici sau aici sau aici), dar inca nu am gasit un articol la fel de consistent ca si cel al lui Dragos de anul trecut.
O grafica ce sincer nu vad sa aiba vreo legatura cu web’ul contemporan, totul rece si static, suntem inviorati putin de reclama din dreapta dar care contrasteaza cu toata tema site-ului. Nu ca as fi eu mare designer, dar se poate si mai bine. Asteptam ameliorari si noutati in harta evenimentelor.

Ziaristica pentru toti.

In ultima vreme au aparut tone de site’uri de stiri, care mai de care mai “originale” si cu angajati unul mai “profesionist” ca altul. Datorita costurilor scazute pentru dezvoltarea si mentinerea unui site, datorita diversitatii si multitudinii surselor de stiri, care sunt majoritatea gratis, e foarte usor sa lansezi un site ce se vrea portal de stiri. Dar majoritatea nu fac altceva decat sa copieze de la altii, eventual sa depuna “efortul” de a traduce o stire din engleza, si in cazurile fericite sa modifice textul incat stirea sa contina inca datele relevante si reale. Nu e problema mea cum se face acest business, atata vreme cat oamenii scot bani si treaba e legala, nu am nimic in potriva. Poti pune stiri de unde vrei, daca nu iti atribui textul, precizezi sursa si nu citezi mot-a-mot tot articolul. Chiar si eu fac asta cand citesc ceva interesant si cred ca ar aprecia si altii stirea respectiva.
Ce ma deranjeaza pe mine la site-urile astea este tentativa de a crea continut original, prin tratarea unor stiri mai exotice, care sa nu fie evident foarte evident copiate.
Sa luam un exemplu concret. Am citit de cateva zile un articol in 9am care pur si simplu demonstreaza cat de penali pot fi unii plagiatori cu pretentii de ziaristi. Daca aveti impresia ca oricine incearca sa traduca un articol se poate numi ziarist, va inselati. Ca sa citez un comentariu postat la articolul de pe 9am, “Åžtirea arată de parcă ar fi fost scrisă de un elev de liceu cu profil industrial, secÅ£ia ÅŸurubari-şăibari.” . Partea buna la acest exemplu este ca articolul a fost rectificat pana la urma, dar nu in totalitate, ca sa avem si o parte proasta (se putea sa nu existe?).
Pentru asemenea amatori de ziaristica tin sa va anunt ca s-au inventat blogurile, “un fel de site pe care poti scrie ce vrei, cand vrei, fara sa ti-l citeasca nimeni”. Eu as propune celor care vreau sa-si testeze talentul la scris sa foloseasca un asemenea sandbox, iar daca lumea chiar il citeste cu interes, poate lua in considerare un contract cu un site profesionist.


Ca sa va dati seama cat de proasta a fost stirea, articolul original continea urmatorul text:

Linux makes your computer run quicker, it doesn’t crash, it doesn’t catch anywhere near as many viruses, and it’s free. For a decade, it was available only for people to install themselves. But now, the geek’s favourite is coming to the masses.

iar traducerea finala

Timp de zece ani, programul Linux a putut fi utilizat numai contra cost. Noutatea pe care o aduce gigantul mondial Dell este ca in viitorul apropiat, orice persoana va putea beneficia de programul Linux

Miss Platnum - Give me the food

Voi ati stiut ca e romanca?? :O Fosta timisoreanca, Ruth Renner, cu numele de scena Miss Platnum, traieste in Berlin, Germania. Aud foarte des piesa “Give me the food” la radio (Radio Impuls in special, pt ca e unul din favoritele mele ;) ) si mai tot timpul imi imaginam ca e vreo afro-americanca gen Missy Elliott, sau niste puicute gen Pussycat Dolls ce canta despre fetele mai grasute… Dar niciodata nu m-am gandit sa fie romanca, desi zice chiar ea in melodie, daca ascultati mai atent. Mie imi place melodia, vocea de asemenea e foarte buna, si videoclipul e dragut (nu e facut cu un buget de milioane de $$, asta-i clar, dar e ok). Si pe scena se descurca foarte bine. Este un clip pe youtube in care canta live si o face excelent.
Am gasit versurile la melodie aici. O puteti gasi pe Miss Platnum si pe myspace, aici: http://www.myspace.com/missplatnum.
Videoclipul Miss Platnum - Give me the food

Ciprian Porumbescu - Pe-al nostru steag e scris Unire

Portret Ciprian Porumbescu
Stiati ca melodia Imnului national al Albaniei (Hymni i Flamurit) e compusa de Ciprian Porumbescu? Melodia a fost compusa pentru cantecul “Pe-al nostru steag e scris Unire“, un cântec patriotic dedicat unirii Principatelor Române, Moldova ÅŸi Å¢ara Românească de la 1859. Versurile ii apartin lui lui Andrei Bârseanu.
Printre cele mai renumite compozitii ale lui Ciprian Porumbescu mai sunt: “Crai nou”, “Balada” pentru vioara si pian, “Cantecul pentru 1 Mai”, “Serenada”.
Pe-al nostru steag e scris Unire

Bye bye Yahoo! Photos.

Acum cateva luni Yahoo anunta ca va inchide serviciul de photo sharing, Yahoo! Photos, pentru a se putea concentra mai bine pe serviciul Flickr. Azi au trimis cate un mail tuturor utilizatorilor, in care se specifca data exacta a inchiderii serviciului: We will officially close Yahoo! Photos on Thursday, September 20, 2007, at 9 p.m. PDT. Toate pozele ramase pe serverele Yahoo! Photos vor fi sterse dupa data de 20 Septembrie. Dar nu va speriati, au la dispozitie cateva solutii: sa va mutati pozele automat (din cateva click’uri) pe Flickr, KODAK Gallery, Shutterfly, Snapfish, sau Photobucket, sa le downloadati direct pe PC’ul vostru sau sa comandati un CD cu pozele uploadate de voi (bine-nteles, contra cost). Aveti inca o luna sa alegeti serviciul care vi se potriveste, asa ca ar fi bine sa va interesati ce se spune despre fiecare, sa nu va treziti cu surprize.
De exemplu, eu am auzit ca multi utilizatori din Europa, in special din Germania, nu prea sunt incantati de Flickr din cauza cenzurii, dar poate sunt zvonuri care vin din partea concurentei.
Eu am decis sa le mut pe unul din site’urile partenere Yahoo, pentru ca le am salvate si pe CD, oricum.

  • Primul: Kodak Gallery. Site’ul e offline in momentul accesarii. The Kodak EasyShare Gallery Web site is currently undergoing temporary maintenance to better serve you and your photos. Please visit us again soon. Desigur…
  • Photobucket. Pe prima pagina gasesc cateva *Hot* Image Pics, printre care Paris Hilton, un peisaj SF, o formatie necunoscuta… Pe blog tot felul de chestii despre magazinul Photobucket, incep copiii scoala, bla bla. Prea comercial. Next!
  • Shutterfly. Se lauda ca au fost votati locul I ( Voted #1 online photo service), upload poze in numar nelimitat, gratis, software gratis pt organizare & editare poze… Pare ok.
  • Snapfish iarasi e ok, dezvoltat de HP, are cam aceleasi oferte ca si shutterfly, dar nu e votat numarul 1 ;).
  • Flickr. E ok, dar are avantajul ca pot folosi ID’ul Yahoo.

Interviu cu Bobby Voicu la Brain TV.

Unu blogger din lista mea de feed’uri. Nici nu stiam ca are emisiune la Radio Lynx :).
[ Din cauza unor probleme tehnice presupun, player'ul care trebuia sa se incarce aici lipseste. Ca sa vedeti interviul, cautati-l pe www.braintv.ro. Cand o sa pot accesa site-ul braintv.to, o sa pun link'ul direct pentru interviu ]

Despre Bobby, asa cum se prezinta pe pagina Radio Lynx:

Dimineata ma trezesc la 3 dupa-masa (adica 3pm, adica 15, EET - ora Europei de Est). Ma asez la calculator, dechid Yahoo Messenger si programul de email. Ma duc la baie, revin si deschid site-urile sa vad cat am mai castigat de ieri. Vorbesc cu oamenii care au impresia ca la ora 12 sunt treaz, sa vad de ce m-au cautat. Stabilesc eventuale
intalniri pentru ziua respectiva (la o terasa, un suc, o bere) si ma apuc de munca: scriu articole pentru site-uri deja existente, fac site-uri noi. Martea, pregatesc si o emisiune la Radio Lynx, pentru a fi sigur ca intelepciunea mea nu ramane numai in mediul online. Muncesc pana seara tarziu, cand dau zorii. Apoi dorm la loc. Si o iau iar de la capat. Damn, I live a good life…

Licitatie de Porumbei.

A venit toamna, se termina concursurile si se intocmesc clasamentele generale. Unii ne batem capul cu programul de clasamente, altii incearca sa le realizeze manual, dar toti crescatorii asteapta sa vada cum s-au comportat porumbeii fiecaruia in sezonul acesta. Fiecare crescator isi face un prim plan pentru anul viitor si se gandeste ce porumbei ar trebui sa mai tina, de care ar putea sa se lipseasca sau daca ar trebui sa mai cumpere porumbei. Unii au prea multi pui, altii au ramas cu prea putini, altii pur si simplu vor sa innoiasca suflarea din crescatorie. Mai dai din porumbei la prieteni, mai primesti de la alti prieteni, mai faci schimb, dar cateodata simti ca ai muncit foarte mult pentru niste rezultate bune si ai vrea sa fi rasplatit sau sa-ti recuperezi macar putin din investitie (munca, timp, bani cheltuiti pe alimente si medicamente etc.). Atunci te gandesti ca daca ai prea multi ai putea sa vinzi din ei. Sau te gandesti ca in viitor ai putea avea sanse mai mari cu echipa daca ai avea inca un porumbel bun pentru fond sau demi-fond, si consideri ca ai putea sa-ti incerci norocul si sa cumperi un parinte campion din care sa scoti pui campioni. Si pentru ca toti crescatorii sa fie fericiti si sa poata sa-si indeplineasca planurile, exista site-ul www.licitatie-porumbei.ro. Ca si in reclama la un card bancar: [...] bucuria crescatorilor cu rezultate bune, pentru noi e nepretuita… pentru restul exista Mastercard (licitatie-porumbei in cazul nostru :) ).
Deci daca doriti sa vindeti sau sa cumparati porumbei, aici aveti cel mai bun mijloc: vanzatorii o sa vada adevarata valoare a ceea ce au crescut, cumparatorii o sa fie asigurati ca ceea ce cumpara are valoare, prin competitia cu alti cumparatori. Ce e frumos despre www.licitatie-porumbei.ro e ca aici nu e ca la alimentara. Aici nu cumperi o bucata de carne cu 15 RON. Aici o sa-ti dai seama daca e momentul oportun pentru vanzare (vezi statisticile), daca porumbelul tau l-ai evaluat corect fata de alti porumbei (vezi arhiva). Toti cumparatorii si toti vanzatorii de pe site sunt persoane de incredere (vezi lista cu utilizatori). Daca vreun utilizator nu a fost multumit, a fost foarte usor sa fim instiintati iar persoanele care-si incalca promisiunile au fost notate pe lista neagra. Noi i-am ascultat pe toti si am incercat sa nu suparam pe nimeni.
Si pentru ca foarte multi crescatori au inceput sa-si construiasca pagini personale, am construit un modul prin care sa poata avea oriunde pe paginile lor poze cu ultimii porumbei adaugati la licitatie, cei mai licitati porumbei etc.. Lista o sa arate in felul urmator:

E foarte simplu de adaugat. Trebuie copiat codul pus la dispozitie pe prima pagina a site-ului de licitatie. Pentru modificarea afisarii (numar de poze, culori, text, afisare suplimentara: pret, nume vanzator, nume cumparator etc..) va rugam sa ne contactati si o sa va punem la dispozitie un cod personalizat pentru cerintele voastre.


De retinut: nu cresc si nu am crescut porumbei, dar am prieteni care se ocupa de asta si in colaborare cu ei muncim la cateva proiecte in domeniul IT pentru columbofili.

Clujul devine capitala IT&C a Romaniei

[...] Investitia Nokia va crea unul dintre cele mai importante parcuri tehnologice din Europa de Est.
Siemens a cumparat recent unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata automatizarilor, Frosys.
Clujul devine tot mai mult un oras al tehnologiilor de varf. O data cu venirea unor jucatori de talie mondiala in zona, Clujul revendica tot mai mult statutul de capitala in domeniul Tehnologiei Informatiei si
Comunicatiilor (IT&C), detinut pana acum de Timisoara.[...]
Sursa: 9am.ro
Citeste tot articolul aici.

What the bleep do we know?

In traducere libera: “Ce beep’ul meu stim noi?”. E un film documentar care incearca sa clarifice o gramada de lucruri dar si genereaza intrebari care nu au raspuns in momentul de fata. Contine povestea unui fotograf, Amanda, care incepe sa-si puna intrebari despre ceea ce percepe ea ca “realitate”, avand flashback’uri si revelatii care o poarta dintr-o lume in alta. Un fel de Alice in Tara Minunilor. Contine efecte speciale excelente pentru reprezentarea lumilor moleculare, atomice, inter-stelare etc… Nu trebuie neaparat sa fiti de acord cu tot ce este prezentat acolo, dar luati in calcul si posibilitatile respective si reflectati asupra lor. O sa va formati si alta viziune asupra “realitatii”, pe langa cea care o aveati deja. De exemplu pentru mine e revoltator faptul ca poti sa-ti alegi mintal “realitatea”, desi intr-o oarecare masura e posibil, la nivel sub-atomic. Dar la nivelul nostru, macro-molecular, e dificil sa vrei un obiect intr-un anumit loc, daca o clipa in urma l-ai imaginat intr-un loc foarte indepartat. Trebuie pastrate legile fizicii si sa actionam asupra obiectului respectiv in limita legilor mecanicii si sa pastram relatiile spatiu-timp. Nu sunt de acord cu conceptul asta, dar mi-a placut ideea de “nivele de constiinta”. Constiinta se presupune ca incepe de la nivel celular, iar toate celulele, fiecare cu constiinta ei, formeaza de exemplu o persoana, un om cu o constiinta proprie. De aici putem presupune ca toti indivizii formeaza o constiinta la un nivel mai mare, posibil ceea ce numim Dumnezeu. Adica Dumnezeu sunt EU, esti TU, TOTI la un loc, la fel cum celulele formeaza un individ din regnul animal sau vegetal.
Stratificarea asta ma face sa ma gandesc daca nu cumva si planeta noastra ar avea o constiinta. Daca o sa va uitati la documentar, o sa vedeti care sunt fenomenele ce se produc pe creier in timp ce o persoana isi aduce aminte de ceva. Amintirile provoaca furtuni electrice intre neuroni, asemanator cu fenomenele din timpul unei furtuni. Nu trebuie sa acceptati asta, si pentru mine e greu sa cred, sin cauza scepticismului pe care-l cultiv, dar reflectati putin asupra ideilor acestea.
Daca va uitati la clipul urmator si intelegeti putina engleza, sigur o sa vreti sa vedeti tot documentarul.

In urmatorul clip o sa vedeti inceputul filmului, care nu este la fel de impresionant ca si continuarea, dar are avantajul ca e subtitrat in romana.

Daca nu puteti face rost de film dar vreti sa-l vedeti neaparat, contactati-ma. Lasati un comment.

[Update:] Din pacate nu mai am filmul, a trebuit sa formatez harddiskul si l-am pierdut, sorry.

« Prev - Next »